BASTIA, CITÀ D’ARTE È DI STORIA
Bastia, cità barocca è culturale. Bastia, arretta litturale è dinamica. Bastia, polu gastronomicu è enologicu. Bastia, usciu di a Corsica, vi porghje e chjave di u vostru sughjornu nant’à l’isula.
Sò stati belli numerosi i discorsi, i scritti è e canzone fatti nantu à Bastia. Da avvede si ne basta à sfuglittà una guida, un libracciolu turisticu da rimirà e ricchezze di a cità : oratorii barocchi, chjese maestose, U Vechju Portu è a Citadella, fiera, inalpellata nantu à a so tozza.
Bastia, cità di Arte è di Storia, a si ghjoca cù u misteru è si ferma intrepida di pettu à u scorre di u tempu, hè muderna, creativa è, à chì vene à visità la, palesa ogni particulare soiu. Ma, alluntanendu si da l’innurature, al di là di e petre è di i palazzi, chì secreti piatterà in u so senu Bastia ?
Da risponde ci à issa dumanda strana una cria, chì ancu a maiò parte di i Corsi s’interrugheghjanu, basta à spassighjà per u centru storicu essendu attente à a vita di i so quartieri, scuntrendu a ghjente chì ci campa. Hè propriu tandu ch’ella si sprime l’anima di Bastia.
Da cunnosce l’aspetti sputichi di Bastia, lasciate vi chjappà da l’allusingu ch’ella pò offre una spassighjata per i carrughji stretti stretti di Terra Vechja, pigliate l’asgiu di assaghjà i prudutti regiunali propriu numerosi nantu à u mercatu o in e butteghe dedicate à e spezialità corse, andate à scopre e legende è e tradizione di u locu fendu visite insolite.
Gudite di l’arte di campà à l’usu bastiacciu pratichendu a « macagna », una forma di umurisimu spiritosu è punghjente ch’elli maneghjanu i bastiacci cù tantu garbu.
In Bastia, ogni stagione hè gradita, à a ghjente li garba di truvà si in famiglia ingiru à un bellu pranzu o cù l’amichi da scumparte stonde di cunvivialità mentre appuntamenti culturali, surtite spurtive o in i lochi à a moda.
Hè vera, iè, Bastia hè fatta à discorsi, à scritti, à canzone numerosi assai… Avà tocca à voi à avventà ne i secreti !
STORIA DI A CITÀ
Hè nata a cità di Bastia in lu 1378 quandu chì u guvernadore genuvese Leonello Lomellini si tramutò da u so castellu di Biguglia per arrughjunà si in un locu furtificatu chjamatu « a Bastia ».
Supranava issu situ una marina di piscadori chjamata tandu Portu Cardu (u Vechju Portu ch’è no cunniscimu oghje).
I Guvernadori à vene teneranu a Bastia da residenza.
Cù l’arrughjunera di citadini di ceppu genuvese è corsu, è l’erezzione di rampali hè natu un quartieru : Terra Nova (a Citadella oghjinca).
Portu Cardu, occupatu in prima, diventò tandu, Terra Vechja.
In u 1480 hè compia a pisata di i rampali, ma ci hè vulsutu à aspettà cinquanta anni (1530) da ch’ellu fussi compiu u palazzu di i Guvernadori, arrimbatu à l’anzianu turrione.
Mentre i XVIu è XVIIu seculi, Terra Nova seguita l’usanze è e tradizione genuvese : pianu à quadrittera è carrughji diritti.
Sò parechje e cunfraterne religiose à nasce à tempu à una vita culturale in pienu sviluppu.
À partesi da a fine di u XVIIIu seculu, a cità s’arricchisce à tempu cresce a so demugrafia di manera significativa. Mentre u XIXu seculu, a cità si stende ver’di u nordu è l’alture.
À issa epica, muta assai u so paisaghju urbanu : vene custruitu u palazzu di ghjustizia, hè allargata a Piazza San Niculà, sò innalzati parechji casamenti burghesi longu à i corsi di a cità. Da tandu, a fisiunumia di u centru di a cità ùn hè tantu cambiata, hè firmata quella chì omu pò oghje rimirà.
UNE POCHE DI DATE ASSIGNALATE...
- 1378 : U guvernadore genuvese Leonello Lomellini lascia u so castellu di Biguglia è và à arrughjunà si in un locu ch’ellu decide di furtificà, « a Bastia », à nantu à un tozza chì supraneghja u Vechju Portu, chjamatu tandu Portu Cardu.
- 1480 : Sò inalzati i rampali.
- 1530 : Hè compiu u Palazzu di i Guvernadori
- 16/17e siècles : Mentre i XVIu è XVIIu seculi, sò parechje e cunfraterne religiose à nasce à tempu à una vita culturale in pienu sviluppu.
- 1768 : A Serenissima Republica di Ghjenuva cede a Corsica à a Francia.
- 1794 : Mentre dui anni, piglianu u pusessu di a cità l’Inglesi.
- 1796 : Torna à esse Bastia u capilocu di u dipartimentu di u Golu.
- 19e siècle : Mentre u XIXu seculu, a cità s’arricchisce è si stende ver’di u nordu è l’alture.
- 20e siècle : À principiu di u XXu seculu, hè compia a custruzzione di u portu novu è a cità s’allarga ver’di i quartieri di Toga è di San Ghjisè.